Despre noi

Home »  Despre noi

Date geografice

Camăr se situează în partea vestică a județului Sălaj, la 50km de Zalău, reședința județului. Comuna Camăr este alcătuită dintr-o singură localitatedin cauza depopulării celeilalte localitați aflate la 3km de centrul comunei. Localitatea Camăr fiind parte a regiunilor deluroase ale Sălajului, are o altitudine de 300-350m, cea ma joasă zonă a lui fiind de 166m iar punctul lui cel mai înalt fiind de 380m.

În vecinătatea Camărului se situează la nord Csahoj, la est Carastelec, în sud Zăuani și Ip, spre vest Leșmir, Somály, Balc.

Suprafața totală a comunei este de 3811ha fiind una dintre cele mai întinse așezări sălăjene. Suprafața ei intravilană este de 172ha.

Așezarea este accesibilă dinspre șoseaua Marghita-Șimleu Silvaniei prin satul IP pe drumul DJ109P (12km), orin dinspre direcția Sărmășag-Șimleul Silvaniei pe la intersecția spre Carastelec pe drumul DC100 (11km), sau dinspre Marghita pe la intersecția spre Balc pe drumul DC100 (7km).

 

Scurt istoric

Prima atestare documentară datează din 1320 sub numele de Desen de Kemer. Fiind un sat feudal de iobagi, în anul 1447 devine centru de ținere a târgurilor pentru imediata sa împrejurare când Iancu de Hunedoara îl ridică la rangul de târg, care și-l va păstra până în sec. al XVIII-lea fiind cea mai populată așezare a zonei. Denumirea românească de Camăr datează din vremea așezării primelor familii de români din 1737. Așezarea este proprietatae familiei Kemeri timp de mai multe secole, până la sfârșitul sec. XVII. Apoi devine moșia familiei Bölöni care o deține începând din 1773 până la sfârșitul conjuncturilor feudale.

Invazia tătară a pustiit satul, care totuși a început să se dezvolte din nou, în schimb populația se va refugia în secolulal XVI-lea, apoi localitatea se populează din nou. Reforma a cucerit Camărul din anul 1560. În sec. al XVII-lea satul este pustiit din nou de tătari și chiar și ciuma agravează situația. Doar după reconcilierea de la Satu Mare începe localitatea să se consolideze, încât la recensământul din 1720 așezarea numără 1267 de locuitori.

Camărul a luat parte la revoluția din 1848 sub conducerea fiilor lui Bölöni Dániel.

În primul război mondial și-au pierdut viața 17 oameni din Camăr pe frontul din Galicia, Tirol și Serbia, în cel de-al doilea război mondial 36 de oameni au murit pe front sau în lagărele de prizonieri.

 

Populația

Populația Camărului, pe baza Registrului Agricol din 2006 este de 1838 de persoane. Împărțirea etnică este de 1594 maghiari (86%), 106 români (6%) și 138 rromi (8%).

 

Viața religioasă

Bisericile au o bogată viață comunitară datorită și activităților corale, a orchestrelor instrumentale de suflători. Confesional populația se împarte în 1247 reformați, 240 baptiști, 105 creștini liberi, 88 adventiști, 102 greco-catolici, 16 ortodocși și 40 penticostali. Fiecare comunitate își dezvoltă propria-i biserică. Biserica reformată construită în 1800-1802 se înalță impozant în centrul satului, patrimoniul de cult fiindu-i potirul datat din 1596 și alte obiecte de cult din anii 1600, 1700. Prezența comunității românești este atestată de biserica de lemn făurită în 1774.

 

Viața culturală

Odată cu înființarea Fundației Pro-Camăr valorile culturale respectiv cultura populară sunt promovate din ce în ce mai mult, majoritatea evenimentelor de acest gen aflându-și locul la Casa de Cultură și la Casa Comunitară. Avem o bibliotecă bine dotată și o videotecă. Organizăm în mode regulat zilele satului, festivaluri de dansuri populare, petreceri la cules de struguri. Ne amintim cu respect și de eroii nostri la monumentul eroilor cu ocazia zilei de 15 martie.

 

Industrie și prestări de servicii

Mulți consăteni își exercită activitatea în cadrul lucrărilor de construcții cu un renume ce depășește granițele țării.

Brutăria înființată cu sprijinul Băncii Mondiale asigură traiul a 25 de familii. Produsele lor (pâinea, cozonacul, cornurile) sunt căutate în regiunile apropiate.

În cusătorie se produc așternuturi, plapume, îmbrăcăminte pentru copii și pentru adulți.

Meșteri tâmplari, dogari, fierari stau la dispoziția clienților.

Este vestită pălinca de Camăr, din care satul produce în cele 5 cazane anual 400.000 de litri.

 

Agricultura

Împărțirea terenului agricol este următoarea: pământ arabil 2120 ha, fânațe 167 ha, pășune 480 ha, livadă și vie 171 ha.

În viața economică a satului agricultura are încă cea mai mare pondere. Este considerabilă cantitatea de ovine (2000 capete) și creșterea la casă a bovinelor (la 150 de familii). Livezile asigură în primul rând baza pentru producția de pălincă.

Agricultura viitorului este cu certitudine în parcelele mari, închiriate sau cumpărate.

Aproximativ 300 ha au fost populate cu brazi în scopul comercializării acestora ca și pomi de iarnă sau pomi decorativi.

Avem terenuri de calitate superioară pentru pomicultură, viticultură, agricultură sau creșterea animalelor.

 

Turism

Peisajele de o frumusețe deosebită, trăsurile de cai, animalele lăsate libere la pășune, izvoarele din pădure, stocul de animale sălbatice, vânatul, constituie fiecare câte o atracție pentru cei care îndrăgesc viața la țară. Pe deasupra ospitalitatea omului din Camăr… Fie vorba de ziua satului, de evenimente de păstrarea tradiției sau petreceri la cules de struguri, tăiatul porcului sau o vizită la pivnițele din vii, mereu dai de un pic de palincă, în ceaun fierbe bograciul și vinul este mereu însoțit de frumoasele cântece maghiare, dansul și voia bună țin deseori până în zorii zilei.

Ospitalitatea, atracțiile fac de neuitat weekendul sau concediul Dumneavoastră, așa că, merită să faceți o vizită pe la noi!

Comments are closed.